Şi-atunci i-am condamnat pe toţi la moarte…

ID-100146312Am exagerat cu titlul, ştiu. Dar poate o să fiţi cîţiva care pînă la final o să înţelegeţi. Dacă nu – mă voi fi fost condamnat pe mine, doar pe mine. Big deal! Not the first time, eh? Coty îmi cere să scriu despre seducţie; despre scenariul perfect; despre cum te-aş da pe tine pe spate, tu – femeia mea despre care scriu în fiecare zi. Despre cum te-aş învălui în parfum – şi te-ai termina toată, înainte de a fi pus mîna pe tine. Despre cum Super Playboy-ul din mine doar se uită la tine cu ochi mari – şi tu uiţi cine eşti şi ce vrei de la viaţă. Despre seducţie, despre super-puteri pe care la avem sau nu, fiecare din noi, şi pe care le folosim pentru a face, în cele din urmă, ce vrem din cel de lîngă noi. Sînt toate scenariile clasice un mit? E ceea ce vedem în filme o poveste mişto – şi cam atît? E tot ceea ce-auzi povestit de prieteni la cafea doar un fel de punere în cuvinte a celui mai frumos vis? Cum e cel mai simplu, care e cel mai de seamă scenariu, ce ar trebui şi ce n-ar trebui să facem în momentul în care o/îl vrem şi fluturii încep să dea de nebuni din aripi prin stomac şi mîinile să tremure necontrolat în buzunare? Există un cel mai bun scenariu? Există un scenariu cu care mergi la sigur, de fiecare dată, indiferent de cine e de cealaltă parte? Dracu’ ştie!

Cert e că eu am învățat un lucru, în ultimii 20 de ani. Pentru omul de rînd, pentru fiecare din noi – în mod sigur nu există un scenariu perfect, cu care să dai lovitura de fiecare dată. Poate să funcționeze genul ăsta de “approach” în cercuri pe care eu personal nu le-aș frecventa vreodată – însă în mod sigur n-o să găsiți nicăieri, niciodată, nici un bărbat serios care să se preteze la așa ceva, dar nici o femeie care să merite cu-adevărat atenție – nu va ceda unei replici consacrate.

Poate-s eu demodat – dar pentru mine lucrurile sînt simple și-o să le expun cît de clar pot. Întîi de toate – hai să definim împreună seducția, să vedem despre ce povestim. Din colțul meu de lume – părerile-ar putea fi împărțite: am putea privi seducția pragmatic, drept abilitatea de-a ajunge-n patul unei femei fără prea multe complicații; nici înainte dar, mai ales, nici după consumarea actului. Din perspectiva asta privit – probabil că scenariul perfect funcționează: îmbracă-te frumos (dar nu exagerat), dă-te cu ceva ce “pute mîndru“, du-te în locul în care știi din start c-ai să găsești o grămadă de gagici dispuse și disponibile, ia-ți ceva ciudat de băut, poartă-te cît mai îndrăzneț, fă cîteva remarci funny în jurul celor “target-ate” și-apoi aruncă replica: “Ce faci fetele? Nu bem și noi o ciorbă?” Succes garantat, cu una sigur ajungi acasă, faceți un pic de hîța-hîța și mîine nu vă mai cunoașteți. Mission accomplished. Over & out.

Și totuși – în lumea mea lucrurile-s mult mai complicate, mult mai complexe de atît. De-aia zic că poate-s eu demodat – dar sînt cîteva lucruri pe care mă deranjează să le văd minimalizate, feisbucizate, aliniate digitalului și convenabilei leni generale ce caracterizează mileniul ăsta 3. Iar seducția e unul dintre ele. Pentru mine – seducția a rămas o artă, în adevăratul sens al cuvîntului. Și nu e pentru oricine! De nici o parte a baricadei! Mereu au să fie bărbați incapabili de a seduce, la fel cum vor fi întotdeauna femei pentru care seducția înseamnă doar niște nimicuri și care n-au să înțeleagă vreodată arta din ea.

Vrei să seduci, cu adevărat, o femeie? Toate femeile? Orice femeie? Vrei să se-ndrăgostească iremediabil de tine? Vrei s-o-nțelegi? Să știi ce vrea și cum și cînd anume? Well, my friend…e de lucru aici; mult, foarte mult de lucru. Și niciodată n-o să le știi pe toate, asta să-ți fie foarte clar!

Întîi de toate – să-nțelegi un lucru: nici o femeie nu se aseamănă cu alta. De-asta niciodată aceeași rețetă n-o să funcționeze la mai mult de una din ele. Secretul? Învață s-o cunoști pe fiecare-n parte; învață-i toate tainele, învață-i plăcerile; fii mereu cu-n pas înaintea ei. Surprinde-o, apoi învaț-o iar. Joacă-te – apoi învață iar. Fii copil cînd te vrea copil și fii bărbat cînd te vrea bărbat. Și-nvață să știi înaintea ei pe care din ei îl preferă. Atinge-o ușor pe mînă și-apoi fîstîcește-te. Dă-i ei controlul – și tu învață. Las-o să facă din tine ce vrea și-apoi dispari. Revino atunci cînd se-așteaptă mai puțin și dă-i lumea peste cap. Învață să citești priviri, zîmbete, gesturi. Iubește-i defectele mici care pentru tine-au să-nsemne o lume și pentru care ea se urăște. Învață cum anume îi place cafeaua și cînd anume bea ceai. Fă apropouri subtile și inteligente. Niciodată nu exagera, nu grăbi lucrurile. Cînd are să fie pregătită – ai să știi. N-o lăsa niciodată s-aștepte și ascultă mereu ce are de spus. Fă-i bucurii mici, de cîte ori ai ocazia, fără a pretinde ceva în schimb. O dată, poate de două ori în tot timpul ăsta, fă cîte-un gest ieșit din comun, arătîndu-i cît e, de fapt, de specială. Fii spontan și sincer. Fii direct și sigur. Nu exagera însă. În niciunul din cazuri. Și ține minte: de cele mai multe ori e cel puțin de două ori mai deșteaptă ca tine. Și-n mod sigur, cînd vine vorba de-o femeie – nimic nu e întîmplător. Fiecare gest, fiecare cuvînt, fiecare zîmbet și orice atingere – e atent studiată înainte și cel puțin 2-3 scenarii există în mintea ei, pentru a o continua, în funcție de reacția ta. Niciodată n-o să fii tu cel ce impune regulile, niciodată n-o să deții tu controlul. Din momentul în care ți-a zîmbit prima dată și te-a lăsat în preajmă-i – she’s running the game. Iar impresia ta de control e exact atît cît consideră ea că-i e confortabil a te lăsa să simți. Să nu uiți asta nici o clipă! Și încă ceva: cînd crezi c-ai învățat-o pe de rost – ia-o de la capăt. Nimic din ce știai a funcționa – n-are să mai meargă la fel. Femeii de lîngă tine n-are să-i placă niciodată rutina. Așa că – ne-ntoarcem: învaț-o și surprinde-o, în fiecare clipă, altfel.

Și-apoi sînt lucrurile simple și de bun simț. Unde bunul simț e chestia aia pe cale de dispariție, descrisă-n niște cărticele pe care le-ai găsit în biblioteca bunicii, sub titlul “Codul bunelor maniere“. Ia-l și citește-l, învață-l pe de rost. S-ar putea să fii surprins ce efect are asupra femeilor din viața ta. A propos (că tot ziceam de Facebook mai devreme): chiar crezi că întîmplător au început doamnele și domnișoarele să share-uiască statusuri de gen: “Intelligence is sexy“; “If you are at his place and you see no books – don’t fuck him!” și altele la fel? Ți-am zis că tot ce fac ele – fac cu un scop precis. Mesajele ți le-au trimis. Ai fost în stare să le-nțelegi?

Pune mîna pe-o carte. Învață cîți nasturi se închid la sacou și ce culoare e aia “peach“. Învață cu ce furculiță mănînci la restaurant și cu ce trebuie asortată cureaua. Învață să vorbești și să scrii coerent. Învață să porți o discuție despre Trupa JukeBox – dar și despre Piazzolla; fii capabil să răspunzi la-ntrebări și despre prohibiție dar și despre Vocea României. Fă diferența între un parfum scump și un parfum bun. Și învață să le recunoști pe ale ei. Învață cum se scrie o scrisoare, dar musai să știi cum să redactezi și-un e-mail. Învață-i hobby-urile și provoac-o. Învață să apreciezi ținutele ei și învață să le porți pe-ale tale. Învață cînd se ține o ușă deschisă și cum te-mbraci cînd o scoți la teatru. Învață de la toți, învață de la toate.

Crezi că-i greu? Să vezi ce te-așteaptă DUPĂ ce-ai sedus-o…

Te duci cu gîndul la varianta simplă a tricoului mulat, converșilor și replicilor gen “Bună! Te scot la o cafea?“. Eu zic să te mai gîndești. Sau, ca să cităm din clasici: ai grijă ce-ți dorești…

Material scris pentru SuperBlog 2013

Advertisements

13 Responses to “Şi-atunci i-am condamnat pe toţi la moarte…”

  1. Așa crezi? Pe mine mă ține unu’, nu spun cine, de vreo 13 ani, dar nu am recunoscut niciunul dintre pașii descriși de tine. Deși, nu m-ar mira ca el să creadă că de fapt i-a făcut. 😆

    • Putem începe polemica și disecarea firului în 4 în comentarii 🙂 Mi-ar chiar plăcea.

      “Că fiin’că pentru ca să” ne-nțelegem – povestea e mult mai lungă și pașii mult mai complecși 🙂 Dar crezi că era locul să scriu despre asta în detaliu acum și aici? Io zic că pînă una alta – it serves the purpose just fine 😛

      Cît despre-al tău – povestea e așa: întîi de toate, da – probabil că a crezut că i-a făcut. Mai apoi – chiar crezi că trebuie să-i simți, să-i vezi, să-i percepi așa cum i-am descris – ca să fi fost de fapt făcuți? Pașii, ei “însele” 😛 Importanți sînt cei 13 ani 🙂 If you get my drift 😛

      Pupicei!

  2. Am doua observatii care sunt trei de fapt:
    1. In cercurile in care ma invart eu nu se numeste “hita-hita”, se numeste “unga-bunga”
    2. Culoarea de control e “somon”, nu “peach”
    3. Femeile nu sunt atrase neaparat de intelectuali cand e vorba de ceva serios, le trebuie ceea ce se numeste “barbat de casa”. Si nu, nu e vorba de un pet!

    • Unga-bunga works just fine 😀

      Să ştii că m-am gîndit dacă să pun “peach” sau “somon” (aka. salmon, lachs, şamd) 🙂 🙂 🙂

      De-acord şi cu no.3 – dar trebuie să mă laşi să mai subliniez ceva: ca să poa’ să fie ACEL “bărbat de casă”, domnnul cu pricina MUSAI să aibă intelectul măcar peste medie. Nu de alta, dar altfel nu înţelege ce vrei de la el… Mdeci, from where I stand – tot acolo ne întoarcem, în cele din urmă… Sau?

  3. Știi ce e mai curios, Radule? Dacă mă puneai să (de)scriu cum cred eu că stăpânești și aplici tehnicile artei seducției, cred că aș fi bifat absolut tot ce-ai scris tu aici!
    Ori eu am un nas fantastic de copoi, ori nu știu cine-mi ești de intuiția mea se pliază mănușă pe tine – că altfel…nu te cunosc! 🙂

    Și, printre altele, poate că multe dintre ele par de-o manieră old school, dar nu e așa. Ai fi reușit să mă seduci dacă ți-ai fi propus, așa să știi 😛 😛 😛

Trackbacks

Zi-ne cu cuvintele tale:

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Tsunami

TSUNAMI [pr.: țunámi] n. Val gigantic care apare la suprafața oceanelor în urma cutremurelor submarine. /Cuv. jap.

TED Blog

The TED Blog shares interesting news about TED, TED Talks video, the TED Prize and more.

AraNaluca

E toamnă ...

Bunele Maniere

arta de a trai cu eleganta

În grădina mea

apar trandafiri dar și buruieni!

@soffys

Life... as I know it!

Sweet Escape

"People are more what they hide than what they show"

Ale în țara cuvintelor

Să mă iertați pentru că detest monotonia, clișeele, și limbajul de lemn!

Mirela Pete. Blog

eu; ginduri; ploaie; vint; primavara

A d i n a M i r e l a

Toate textele și imaginile de pe acest blog îmi aparțin .

bloodie

eu; ginduri; ploaie; vint; primavara

Ring of Gyges

lumea mea

Loc de dat cu capu'

sau cum să te fereşti de invizibil

Cătălin Ionescu

Nu deschide gura decât dacă vorbele tale sunt mai frumoase decât liniștea.

ILikeItComplicated

Yet she likes complications. She wishes she could turn and say: "I like people who unbalance me.”

L.M.T.

Just another WordPress.com site

AltergEgoEva

in extaz de la extrem la extrem

Jurnalul Evei

Please don't romanticize me. I am not who you think I am.

Fulgerica

eu; ginduri; ploaie; vint; primavara

cabral.ro

eu; ginduri; ploaie; vint; primavara

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

%d bloggers like this: