Archive for ‘Gînduri’

July 6, 2014

Gînd 72

(după ce-am scris vreo mie și ceva de caractere, într-un text fad, lălîu și netrebuincios – mi-am dat seama că, de fapt, doar atît aveam de spus…)

 

și dacă mi-ai zîmbi din nou, înriduind contur de ochi

și mi-ai întinde diminețile pe pîine –

m-aș face mic și-albastru-n palma ta

s-aștept cu tine să se facă mîine.

July 5, 2014

Gînd 71

Zîmbetul larg, degetele scurte, părul curgînd aiurea și ud pe umerii mici, coaja de portocală  și ochii mari,  verzi. În rest – un fel de nebunie de alb şi negru, cuvinte moi şi un fel de dragoste de momentul ce stă să vină. Niciodată nimic, deloc, nicăieri. Şi poftă. Şi-un rîs pe care mi-ar plăcea să-l aud năvălind.

June 1, 2014

Gînd 70

de din întregul tău

mă cobor dezlînat și lasciv

ca prin albia veștedă apa

sătulă de munte;

nu mi-e teamă de ploaie,

iar regretul neîntîmplărilor

trecute, cu tine –

mi se scurge pe tîmple, pe lîngă

urechile clăpăuge, asemeni

transpirației la căpălit;

cîteodată – aș vrea să te-ntorci;

cîteodată, cînd alunec pe

gresia udă de fierbintele meu –

mi-amintesc cum ne iubeam pe ascuns.

greu trebuie să-i fie

șoferului de TIR plecat în cursă externă;

noroc de telefonia mobilă!

 

mă duc să mă spăl.

May 26, 2014

Gînd 69

orice legătură între doi indivizi durează exact pînă în momentul în care interesul unuia pentru celălalt e depășit de cel pentru următorul la rînd; orice încercare de-a mai salva ceva e inutilă.

resistance is futile…

May 11, 2014

Gînd 68

ție, pentru că-mi ești…

 

în cercuri concentrice roșii și gri

mi te-nvîrți paralel printre umeri;

mi-e teamă că nici măcar azi n-ai să vii,

cînd e vremea tristețea să-mi numeri,

să-mi întorci printre perne amor și extaz,

ca pe-un fîn ce cu furca-l despici;

să mă-mpingi către usă, să nu-mi dai nici răgaz

să-nțeleg că ai fost TU aici.

 

De din capătul scării te privesc nefiresc –

ne-nțelegere-n ochi și în vise –

și privindu-te văd cum arípile-ți cresc

și-ți rămîn prizonier între ușile-nchise.

 

Ca un cîine bătrîn, un pic orb, șchiopătînd

mă tîrăsc între patru pereți

și îți scriu zeci de rînduri – cuvinte-așteptînd

să te naști peste-o mie de vieți.

 

Ca o mînă întinsă aș vrea să te știu,

peste podul ce-mi leagă acum de atunci.

Legămînt peste timp mi-ar plăcea să îți fiu.

Și umăr de plîns.

Și tată de prunci.

 

May 8, 2014

Gînd 67

din împletire de negru și blond

din glezne dezgolite și pantaloni albi

din ochi pe care nu-i văd, îi doar aud –

îmi cobori încet pe marginea zilei de ieri

la fel cum îmi coborau, ancestral parcă,

sentimentele pe șira spinării, imberb fiind

și neterminat încă; scîrțîit de arcuș mi-e

lipsa ta, sacîz tocit de mîinile-ți reci și prelungi;

coboară-mi încă o dată peste omoplatul stîng,

umple-mă de bunătatea dimineților cu tine,

dă-mi înapoi trăirile crețe și atingerea pierdută

a degetelor desenînd cercuri pe pielea mea.

 

Și cînd ai să mi te termini – am să te duc pe brațe

pînă la capătul aleii argintii; și-ai să-mi zîmbești,

cu ochii nevăzuți și gleznele dezgolite; de mine; de tot.

 

Scîrțîit de arcuș, vioară neterminată ce-mi ești.

 

May 4, 2014

Gînd 66 – challenge accepted

Motto: “Du-mă, fericire-n sus

Mă trezesc singur. Te caut.

Îmi vii alături – nălucă a ceva ce-am vrut cîndva.

Mi te prelingi printre degete,

ca o prelungire lichidă a ceea ce sînt.

Îmi fugi în cercuri largi

Dinaintea ochilor – și mă lași așteptînd,

Cu gîndul la nopțile petrecute-n

Brațele tale, rostogolindu-ne,

Unul peste altul, unul prin altul, mereu.

Singur. Neputincios și gol.

Îmi vii, noaptea. Goală de tine, goală de tot.

Nu te recunosc; mă-nvîrt în juru-ți

Pînă cînd te simți a mea, cu totul,

De tot.

Mi te dărui. Nu mai înțeleg de ce.

Plec. Mi te las, goală de tot

Și de toate.

Mi-ești singură; capăt de tunel

îți sînt.

Ne terminăm, prelungiri infinite,

Unul peste celălalt, în depărtări

Pe care nici măcar noi nu le mai

Înțelegem.

Mi-ești gata.

Ți-s sfînt.

May 4, 2014

Gînd 65

mi te-amintesc vag; imagini cu tine mi se învîrt uneori prin minte – și mi-ar plăcea să mi te știu ceva mai aproape, ceva mai reală, ceva mai cu mîna de atins. Nu că n-aș ști cine ești, ori unde anume în viața mea ai avut un cuvînt de spus ori o piele de-atins. Nu. Mi te știu prea bine, cu bunele și relele tale; cu părul și ochii negri, cu degetele lungi cu unghii tăiate rotund – de parcă ai ști! -, cu picioare ușor strîmbe și zîmbetul larg, șovăielnic, arătător de dinți albi și drag; mult, foarte mult drag.

Doar clipele cu tine-mi sînt confuze – nu știu unde și dacă s-au petrecut; nu știu cît din ele e real și cît anume aș fi vrut eu să se întîmple; cît din trupul gol întins pe patul meu era de fapt al meu și cît anume culori într-o poveste; cît din gustul dulce-acrișor era gust și cît anume închipuire; care dintre lacrimile alergînde pe sîni erau ale tale și cîte anume sudoarea mea emotivă.

Și poate nici n-ar fi un capăt de lume – dacă aș ști unde anume să te mai găsesc, să putem împreună, încă o dată măcar – să pictăm pînze absurde, ne-nțelese în dimineața de după. Și poate dacă nu te-aș mai vedea de departe trecîndă pe marginea cealaltă a drumului – călătoria mi-ar fi mai ușoară și cu țel de urmat.

Și dacă din toate astea am ieși cumva amîndoi învingători – aș tăcea, ca de capăt de drum.

Tu, cu rochia ta neagră pînă-n pămînt…

April 24, 2014

Gînd 64

din spatele fin al

urechii tale drepte

stau încă și-aștept gustul

dulce-acrișor al ultimului

prim sărut promis,

lăsat pe marginea patului

ca un fel de ceas deșteptător

al clipelor niciodată

petrecute cu tine,

doar visate, doar desenate,

doar tu – la capăt

de tunel, tunelul meu,

capitonat cu gînduri furate

și dorințe înăbușite,

de dincolo de firesc,

de dincolo de

realitate,

pierdută între imagini,

picioare lungi

și sîni mici.

 

mică și în negru-mbrăcată –

îmi cobori pe jugulară

și mi te joci în păr,

jocuri de niciodată-copii.

April 17, 2014

Gînd 63

din vîrf de sfîrc

și margine de jugulară

dragostea ta mă-nfășoară

asemeni viforului iarna

nebunia munților.

 

mi-e dor de-un vin fiert

într-o bombă-ntunecată

la o masă acoperită cu mușama

roșie, cu mîinile tale

întinse spre mine,

pe lîngă scrumiera plină.

 

atît.

TED Blog

The TED Blog shares news about TED Talks and TED Conferences.

AraNaluca

E toamnă ...

Bunele Maniere

arta de a trai cu eleganta

În grădina mea

apar trandafiri dar și buruieni!

@soffys

Life... as I know it!

Sweet Escape

"People are more what they hide than what they show"

Mirela Pete. Blog

eu; ginduri; ploaie; vint; primavara

0ilustratoarevisatoare.wordpress.com/

© Copyright Adina Mirela Burlan, All rights reserved, O ilustratoare visătoare Oamenii care visează sunt suflete prețioase

bloodie

eu; ginduri; ploaie; vint; primavara

Ring of Gyges

lumea mea

Loc de dat cu capu'

sau cum să te fereşti de invizibil

Cătălin Ionescu

Nu deschide gura decât dacă vorbele tale sunt mai frumoase decât liniștea.

ILikeItComplicated

Yet she likes complications. She wishes she could turn and say: "I like people who unbalance me.”

AltergEgoEva

in extaz de la extrem la extrem

Fulgerica

eu; ginduri; ploaie; vint; primavara

cabral.ro

eu; ginduri; ploaie; vint; primavara

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers