(după ce-am scris vreo mie și ceva de caractere, într-un text fad, lălîu și netrebuincios – mi-am dat seama că, de fapt, doar atît aveam de spus…)
și dacă mi-ai zîmbi din nou, înriduind contur de ochi
și mi-ai întinde diminețile pe pîine –
m-aș face mic și-albastru-n palma ta
s-aștept cu tine să se facă mîine.
Zi-ne cu cuvintele tale: