Posts tagged ‘Farmec’

March 21, 2013

Jocul de-a farmecul

Farmec revine în competiția Spring SuperBlog2013, oarecumva cu aceeași temă, doar că privită poate din alt context. De data asta, ascunse în spatele ultimei campanii a sponsorului, se află “Românce cu Farmec”. Orice femeie doritoare – poate participa la concursul aferent campaniei, răspunzînd pe site-ul organizatorului la întrebarea: Cum ai descrie o femeie cu farmec? Ei – sponsorii s-au gîndit că în cadrul SSB2013 – am putea și noi, gașca de bloggeri români (în număr aproape egal cu româncele 🙂 ) să răspundem la aceeași întrebare. Inițial, mai în glumă, mai în serios – eu am zis că aș putea liniștit să particip încă o dată cu celălalt text scris tot pentru Farmec (Indrăgostește-te de viață); nu de alta – da’ mi-am cam dat cu părerea acolo despre cum anume consider eu că ar trebui să fie o femeie cu farmec. Cum însă tare mă tem că regulamentul competiției nu-mi permite “coțcherii” de-astea – va trebui să revin, cu aceleași idei, obsesiv, o dată și încă o dată; și apoi încă o dată. Poate de data asta m-aude și cine trebuie. Mă rog, mă înțelege cine trebuie. Ce e de bine însă e că deși Farmec a considerat articolul meu inițial ca fiind undeva înspre mediocru (după standardele mele, cel puțin) – întîmplarea face că postul cu pricina a devenit cel mai citit și mai apreciat post al meu. De pe toate blogurile. Ever! Ceea ce pentru mine înseamnă că, în pofida aparențelor, le am un pic cu farmecul feminin. Adicătelea – știe el domnu’ ceva…. Așa încît – musai să mai scriu o dată același lucru (oricît de greu mi-ar fi și oricît de convins aș fi că veci n-are să-mi mai iasă așa fain ca la prima încercare…), poate poate mai crește un pic cota la blog și mai urc și eu cîteva locuri, acuma că tocmai am intrat de azi în ZELIST…. Deci – haideți să ne povestim, dară – despre farmecul femeilor în general și de-al româncelor în fiecare zi. Cu farmec – înainte! Zic!

(cred c-am folosit deja cuvîntul cheie farmec în paragraful ăsta de mai multe ori decît în toată viața mea. Sau măcar sînt pe-aproape. That should count for something. Maybe. Perhaps. Who knows….)

…stau în umbra ta de cînd mă știu; de-o viață-ntreagă, adus de spate și ușor încărunțit, mă uit la tine în fiecare zi, cu-aceeași admirație, cu mereu mai multă dragoste, cu ochii mari, speriați și curioși, cu zîmbetul timid în colțul stîng al gurii, cu palmele strînse în pumni și genunchii ușor îndoiți; te privesc fascinat și uimit, te caut cu privirea în fiecare clipă, în fiecare colț, te urmăresc pe ascuns, nesătul și vulgar, timid și retras, flămînd de toate cîte au vreo legatură cu tine, nu-mi pot lua gîndul de la tine nici măcar o clipă, te visez noaptea, mi te închipui ziua, te simt lîngă mine chiar și-atunci cînd lipsești, mă surprind jucînd cu tine cele mai ciudate jocuri, alimentat de-o imaginație bolnavă, te-aș lua de mînă la fiecare trei minute, te-aș ține-n brațe și te-aș alinta, aș face din din tine chip cioplit să ți se-nchine toți păgînii, te-aș face obiect de studiu-n școli și subiect de best-seller american, te-aș purta alături de mine mîndru peste tot, egoist – nu te-aș împărți cu nimeni și niciodată nu m-aș sătura de te iubit…

Nu cred că farmecul e ceva ce se poate defini. Dacă nu de altceva, măcar pentru simplul fapt că, după părerea mea – niciodată două femei nu vor fi fermecătoare în același fel; sau din aceleași motive; ori pentru aceiași bărbați. Ceea ce fiecare dintre noi, masculii (ăia capabili de asemenea sentimente ori gînduri…) percepem ca fiind fermecător la o femeie – depinde exclusiv de niște factori ce n-au nici în clin, nici în mînecă cu generalizările. Farmecul e, pe undeva, în aceeași oală cu gusturile, alea de nu se discută. Percepțiile fiecăruia dintre noi asupra farmecului unei femei, atunci cînd își fac simțită prezența – depind de educația pe care fiecare am primit-o, de ce anume ne dă lumea peste cap fiecăruia dintre noi, de locul, anturajul și timpul în care ne aflăm în momentul „assesment-ului”, cumulat cu nivelul de oboseală sau stres, cu cel al libidoului sau, în cazuri extreme, cu măsura în care reușim să ne convingem creierul de anumite aspecte, necesare atingerii unui scop final, bine stabilit în cadrul temelor făcute de-acasă. Și la toate astea – aș adăuga cu succes aparențele (date de obicei, de data asta, de scopul femeii în cadrul întîlnirii cu pricina), intuiția și, pînă la urmă – starea de spirit. De cîte ori nu vi s-a-ntîmplat, domnilor – ca cea mai fermecătoare doamnă pe care ați întîlnit-o seara să se dovedească a doua zi dimineața a fi cu totul și cu totul altceva? Pornind de la toate astea – campania Farmec chiar își are rostul: e interesant de adunat la un loc mii de păreri asupra aceluiași fapt. Iar proba asta oferă și șansa cîtorva păreri masculine. Overall, deci – e de bine.

…te văd sprijinită de bara albastră de fier, cu ochii mari pierduți undeva în zare; degetele lungi, unghiile tăiate rotund și nevopsite, părul lung căzîndu-ți pe umerii pe jumătate dezgoliți, zîmbetul strîmb și urechile mici, cizmele înalte și parfumul, mereu parfumul, pe care-l simt coborînd pe jugulară, închid ochii și mă umplu de el, să-mi ajungă o veșnicie…

…te văd în fața monitorului, răspunzînd în grabă unui mail, proaspăt tunsă și vopsită, cu ceafa goală invitînd degete să se joace în părul tău, cu cămășa descheiată numai atît cît trebuie, cu verigheta lucindu-ți pe deget, cu picioarele întinse sub birou, într-o relaxare firească, te-ntorci înspre mine și-mi zîmbești, mă chemi la o țigară și eu uit de toate…

…te văd la masa de alături, micuță și tînără, roșcată și cu forme pline, te aud rîzînd cu poftă la glumele ușor perverse ale colegilor ce te-au scos în oraș, remarc unghiile roșii și bluzița de bumbac fin, săltînd parcă peste sîni în ton cu rîsetele tale, îmi place tatuajul cu fluturi de pe gleznă și ochii mari, rimelați…

…te văd doar dimineața la cafea și la masa de prînz, mereu elegant îmbrăcată, mereu atrăgînd priviri, nimic din tine nu-i exagerat sau ne-la-locul lui, părul tuns drept, pînă la umeri, nasul mic și dinții foarte albi, mîinile mici și decolteul generos, cizmele și eșarfa, mereu eșarfa în jurul gîtului, cuvintele calde și nebunia plăcută de-a-ți fi în preajmă…

…te văd trezită dimineața, te văd noaptea înainte de culcare, în pijamaua groasă de iarnă, te văd cînd pleci sau cînd vii de la serviciu, te văd în bucătărie printre oale și farfurii, te văd îmbrăcînd, dezbrăcînd, îmbăind sau culcînd copiii, te văd și te știu iubindu-ne pe toți necondiționat, serioasă și frumoasă, mică și puternică, mai puternică decît o să fiu eu vreodată, caldă și bună, mereu cu cele mai bune soluții la îndemînă, cîteodată old-fashioned dar niciodată altfel decît cum te-aș vrea sau te-aș iubi eu…

…te văd ușor adusă de spate, obosită de ani, obosită de noi, tristă uneori, tu cu gîndurile tale, singure amîndouă tîrziu în noapte, te văd scriind, te iubesc citindu-te, mi-e dor de tine-n fiecare zi și niciodată nu știu s-o arăt îndeajuns, te știu serioasă în spatele catedrei și bună și dragă, mereu în spatele meu, îți văd și-acum în minte ridurile și mi se face brusc dor…

Farmecul e-n fiecare din voi, doamnelor. Ascuns poate în spatele unor măști, ori al unor cuvinte sau fapte, păstrat doar pentru unii sau presărat peste tot în jur – farmecul e parte din voi, din fiecare dintre voi. E poate singurul lucru nu în totalitate fizic, pe care toate-l aveți în comun. Și-apoi e treaba noastră să-l gasim. Mi-amintesc că-mi scria cineva acu’ mulți, foarte mulți ani – ceva de genul: „tu ai putea iubi pe oricine; atîta numai – și noroc! – că n-o să ai timp să le descoperi tuturor calitățile și/sau defectele”. Farmecul vostru e ce ne-aduce aproape unii de alții. Farmecul îl căutăm, fiecare dintre noi bărbații, în voi. Trist e că majoritatea dintre noi nici măcar n-o să realizeze vreodată asta… Însă e ceva organic, genetic, de necontrolat. Și, ca de fiecare dată – voi știți asta…

Și-atunci, abia atunci, începe jocul….

March 5, 2013

Îndrăgosteşte-te de viaţă!

Ăsta va fi primul post din cele tematice, date de Spring SuperBlog 2013, tema fiind aleasă şi proba sponsorizată de către FarmecDe fapt – cred că însuşi enunţul probei, aşa cum e el formulat în cerinţele oficiale – e cel care m-a convins să mă înscriu în competiţia asta. Şi nu pentru că m-ar fi dat definitiv pe spate, ci pentru că – absolut întîmplător, prietenii ştiu de ce – aveam de gînd să scriu un articolaş pe tema asta. Şi nu mă refer la titlul probei. Îndrăgosteşte-te de viaţă sună genial, dar nu e neapărat rezultatul pe care frumuseţea naturală îl are asupra mea. Că de fapt asta e tema. Şi despre asta vroiam eu să scriu. Of! Mă-nvîrt ca musca-n căldare (nu pot folosi nici una din expresiile originale, că nu e etic; aşa că – ne-adaptăm). Tema mea, pe care vreau s-o ascund subtil în cea farmecistă (sau invers, depinde de sistemul de referinţă) – era să scriu un text despre unde a dispărut, în ultimii ani, farmecul natural din femeile din juru-mi. Despre ce căutăm, fiecare dintre noi, în femeile ce ne-nconjoară; despre ce ne oferă ele în ultima vreme; despre ce ne aprinde călcîiele şi ne deschide apetitul; despre ce ne dezgustă şi ne-mpinge-n fiecare zi înspre gesturi şi acţiuni disperate. Despre ce ştiam cîndva să fim şi ce anume am devenit de-o vreme încoace. Unde mai găsim azi Farmec Natural şi unde e doar kitsch şi pe care din cele două e de preferat să-l alegem, pentru a rămîne în trend, pentru a fi, la rîndu-ne – “feşăn“.

Niciodată nu mi-au plăcut femeile pe care le vezi înainte măcar de-a începe căutarea, indiferent de mărimea grupului din care fac parte. Şi cred că fiecare grup de care mă lovesc zi de zi, oriunde ar fi, în orice anturaj – are într-însul o femeie de-aia: îţi sare în ochi, deşi n-ai vrea, ţi se lipeşte adînc de retină şi n-o mai poţi scoate de-acolo o vreme (de obicei, mai are şi prostul obicei de-a-şi face amintită prezenţa în mintea ta – cînd manînci; cel puţin la mine aşa funcţionează; probabil în opoziţie cu cele care-mi revin obsesiv în minte la duş, sau înainte de-a adormi…). Şi ca să nu fiu înţeles greşit şi catalogat cum nu trebuie – în fiecare grup de-ăla este şi cîte-un “domn” din aceeaşi categorie. Doar că statistic femeile fiind mai multe – o să mă refer în continuare la ele. Sînt cele care mereu tre’ să aibă la vedere ceva sclipitor: (h)aur, “zvarovschi”, fond de ten, fard mov, bluziţă roz, pantofi verzi, ciorapi bordo, fustiţă galbenă, cercei cu inimioare, floricele, amoraşi, 2 belciuge si un craniu, ruj roşu întins cu cel puţin 3 milimetri pe lîngă conturul firesc al buzelor (duck-face-ul e un must), unghii în cel puţin 3 culori şi de cel puţin 11 mm, poşetuţă mai mult sau mai puţin Vuitton şi lista ar putea continua. Cel mai trist e cînd dai peste cîte una care le-are pe TOATE cîte mai sus le-am înşirat; şi inevitabil, de braţ va avea şi-un meltean cu adidaşi aurii şi “treling” (H)armani, care se va încrunta puternic în timp ce-ţi va arunca un “Ce te uiţi aşa, bă ****!!!”.

Ei, piţiurile astea se accesorizează în halul ăsta din simplul motiv că-n căpşorul lor asta atrage bărbaţii. Asta căutăm noi, animalele virile a căror minte nu gîndeşte altceva decît “ţîîîîîîţeeee”, care nu aşteptăm nimic altceva de la viaţă decît cîte-o domnucă de-asta căreia să ne dedicăm trup şi suflet – materializat, desigur, în bani, maşini, “căşi” şi alte cîteva tone de accesorii din aceeaşi categorie. A propos – aţi sesizat că aceleaşi domnuci sînt, de regulă, cele care au apartamente care mai de care mai spectaculos de la modă aranjate, cu bucătării din reviste (în care în afară de săraca tanti Roji nu intră nimeni veci…) şi canapele de piele albă – dar care nu se pot abţine sub nici o formă de la a afişa o carpetă faină cu Răpirea din Serai sau o pătură bună din păr de cămilă – exact în cele mai centrale şi nepotrivite locuri (de obicei se observă în pozele de pe FB; fanii site-urilor de profil, vînătoare de asemenea specimene – ştiu despre ce vorbesc)?

Well, ladies – I’ve got news for you! Nimic din tot ce afişaţi nu e atrăgător! Nimic nu e natural, nimic nu e firesc, nimic nu e sexy, nimic nu e provocator. Totul nu face decît să spună “Sînt o curvă ieftină, în căutare de proşti cu bani”. Şi problema e că, din ce în ce mai acut, specimenele astea ne acoperă, ne îngroapă, ne reduc la tăcere. Pe noi, ăia puţini cîţi am mai rămas singuri în căutare de bun gust, de naturaleţe, de farmec în adevăratul sens al cuvîntului, de provocare, de incitare, de …. ceva bun şi drag şi aproape.

Ce înseamnă pentru mine farmec natural? Păi uite, de exemplu:

Audrey Hepburn e pentru mine farmec natural în stare pură. E exemplul meu suprem pentru cum ar trebui să arate o femeie după care să întorc capul pe stradă.

O femeie trebuie să fie, parafrazînd pe cineva, întîi de toate, frumoasă dimineaţa devreme, cu ochii încă peticiţi de somn; o femeie trebuie să fie frumoasă cu picioarele adunate sub ea, desculţă, îmbrăcată doar într-un tricou larg şi hăţit, pe canapeaua din sufragerie, cu o cană mare de cafea în mînă; o femeie trebuie să fie frumoasă cu părul prins într-un coc aiurea şi cu mănuşi de cauciuc în mîini, înainte de a spăla faianţa din bucătarie; o femeie trebuie să fie frumoasă alergînd prin alimentară cu doi copii de mînă şi trei plase de “papa bun”; o femeie trebuie să fie frumoasă apoi în taxi, în drum spre serviciu; la prînz, în cantina întreprinderii; în timpul prezentării “pauărpointului” colegului de birou; seara, la cina de afaceri; şi-apoi iar în pat, în faţa televizorului. Şi-o femeie frumoasă în toate ipostazele astea, natural şi firesc, simplu şi nealterat – nu poate decît să-ţi inducă, zi de zi, ceas de ceas – sentimentul că nu poti decît să iubeşti viaţa. Alături de ea, de farmecul ei, de sufletul ei pe care-l simţi în fiecare gest, în fiecare zîmbet, în fiecare privire şi în fiecare atingere.

Farmecul natural înseamnă căldură; sinceritate; drag. Farmecul natural vine odată cu mîna întinsă spre tine, cu unghii tăiate rotund, într-un gest firesc de dăruire. Farmecul vine din zîmbetul aproape surd, în colţul gurii, naturaleţea vine din buzele nemînjite de ruj atingîndu-ţi fin dosul palmei în timp ce-o mîngîi uşor pe obraz. Farmecul vine din parfumul fin pe care-l simţi de fiecare dată cînd merge înaintea ta şi vîntul i se joacă prin păr, naturaleţea stă în pasul uşor săltat cu care se îndreaptă de fiecare dată înspre tine. Farmecul natural stă în şuviţele zburlite ce-i cad pe umeri ori pe frunte, acoperindu-i ochii mari şi dragostea de viaţă o simţi de fiecare dată cînd îi auzi vocea la telefon. Şi cărţile citite-i sînt farmec, şi muzica bună ascultată-n surdină; şi felul în care soarbe vinul din pahar; şi scrisul mărunt, uşor înclinat; şi felul în care ţine furculiţa în mînă; şi lănţişorul finuţ din jurul gîtului; brăţara de gleznă sau mînecile bluzei trase pînă la mijlocul palmelor. Şi felul în care te trezeşte dimineaţa; şi prosopul turban înfăşurîndu-i părul ud după duş; papucii de casă pufoşi şi pofta de viaţă; şi pînă şi-un tatuaj mic, bine ales (fără legătură cu Giulia, ambasadoarea gamei Farmec Natural) şi felul în care ţine ţigara în mînă.

Asta caut eu în femeia de lîngă mine. Indiferent cine e şi de ce natură ne e relaţia. De fiecare dată cînd simt în preajmă-mi ceva, măcar ceva din ce înşiram mai sus – ceva în mine se bucură, la fel de natural; ceva în mine zîmbeşte. Şi dacă mai adăugăm şi primăvara în “reţetă”, dacă în jurul meu ar fi mereu primăvară şi doar naturaleţea de care vorbeam mai devreme – m-aş îndragosti în fiecare clipă, din nou, mai tare, mai frumos, de fiecare gest, de fiecare privire, de fiecare atingere, de gust sau miros, aş iubi totul în jur ca şi cînd ar fi prima oară.

Şi-n fiecare clipă mi-e dor nespus de femeia din gîndurile mele, de EA, cea mai frumoasă şi mai sinceră dintre (i)ELE. Mi-e dor de naturaleţea şi de simplitatea ei.

Şi ştiu că regula concursului îmi cere să folosesc toate cuvintele cheie – însă nicăieri în textul ăsta nu găsesc loc pentru argan, gălbenele şi aloe vera. Arganul nici măcar nu ştiu ce e! Că măcar gălbenelele cred că le-am consumat – “forţat” de bunică-mea – în toate variantele posibile…. Dar arganul? Cine e şi ce vrea de la noi?

Să fii frumos e un dar. Iar farmecul din tine – dar din dar.

TED Blog

The TED Blog shares news about TED Talks and TED Conferences.

AraNaluca

E toamnă ...

Bunele Maniere

arta de a trai cu eleganta

În grădina mea

apar trandafiri dar și buruieni!

@soffys

Life... as I know it!

Sweet Escape

"People are more what they hide than what they show"

Mirela Pete. Blog

eu; ginduri; ploaie; vint; primavara

0ilustratoarevisatoare.wordpress.com/

- oamenii care visează sunt suflete prețioase -

bloodie

eu; ginduri; ploaie; vint; primavara

Ring of Gyges

lumea mea

Loc de dat cu capu'

sau cum să te fereşti de invizibil

Cătălin Ionescu

Nu deschide gura decât dacă vorbele tale sunt mai frumoase decât liniștea.

ILikeItComplicated

Yet she likes complications. She wishes she could turn and say: "I like people who unbalance me.”

AltergEgoEva

in extaz de la extrem la extrem

Fulgerica

eu; ginduri; ploaie; vint; primavara

cabral.ro

eu; ginduri; ploaie; vint; primavara

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers