Tind sa cred ca undeva am gresit. Ceva mi-e neinteles, ceva imi lipseste. De undeva din mine – el isi ride satisfacut, ca si cind ar fi cistigat si de data asta, ca si cind ochii mei obositi ar fi fost trofeul suprem, ca si cind curbura spatelui ei ar fi fost doar a lui, mingiiata insa de degetele mele, abia simtit, abia atins. O gramada de voci se calca in picioare unele pe altele in jurul meu, si nu pot sa vad nimic din ce se spune, nu simt nimic din ce se aude.
Te-as lua de mina si as fugi cu tine afara in frig. Apa minerala, niciodata plata; si gheata. Atit…
there's someone in my head - but it's not me 
Zi-ne cu cuvintele tale: