Mi-e iunie tîrziu în suflet și cireșe încă neîncepute mi se rostogolesc grăbite printre gînduri. Mîna ta întinsă a chemare și dor și sînii mici pierduți în verdele ierbii mi se-mpăienjenesc în colțuri de amintire și de undeva de departe aud strigătul surd al unei iubiri goale de sentimente. Flori de cireș mi-e imaginea ta și parfum de primăvară ne-întîmplarea.
De mi-ai fi capăt de tunel – aș alerga către tine cu brațele-aruncate-n depărtări. Mi-ești însă de-nceput și nu-nțeleg nimic din cuvintele din spatele ochilor mari.
Vacarm de culori – nebunia mea începe primăvara între cireși și se termină-n părul tău, împrăștiat prizonier peste mîinile mele stinghere. Mi-e dor.
…dintr-un joc ireal…
there's someone in my head - but it's not me 