there's someone in my head – but it's not me

Acum cîteva clipe mi-am amintit o chestie de care uitasem complet. Și mă urăsc “umpic” pentru asta! Pentru că e vorba de prima mea “creație artistică” pe bune, datînd de acum aproximativ 30-32 ani, documentată de ai mei într-un caiețel frumos în care au scris toate minunile pe care le-am produs pînă la o anumită vîrstă. Din păcate – nu-mi amintesc exact de la ce vîrstă datează opera – însă e undeva în jurul a 4 ani. Promit să mă documentez și să revin cu un update.

Pînă atunci însă – mai jos e citatul (din memorie; sper să fie complet…) (ai mei m-au găsit recitînd/cîntînd chestia asta, jucîndu-mă singur prin cameră; eu zic că e “my best work so far”…)

E ora 7 cînd trebuie să te scoli.

Brigadierii scoală pe militari să meargă în oraș.

Pe mine nu mă află nimenea, că nu mă scol

Și nu mă brigadesc.

Soldații se scoală la 6 și dansează cu femei.

Pe mine mă plouă

Dori dor.