mi-e zborul spre tine petală de vînt
și capăt de tren mi-e uitarea
și gura mi-e plină de-același cuvînt
împărțit prin nisipuri cu marea
mîngîindu-ți alene picioarele mici
și scoicile sparte-n inele –
să le porți tu pe deget, cu mine, aici,
cînd c-un cîntec te apăr de rele;
mi-ai fost ziuă și noapte și strîns legămînt,
începutul, sfîrșitul și zarea
și cascadă mi-ai fost și un pic de pămînt
și floarea din păr și cărarea
către ziua din urmă în care-ai să-mi zici
că din vînt și din tren și din haina de piele
n-au rămas lîngă mine decît cîteva frici
aruncate aiurea, prin praf, pe podele.
și din cel mai din urmă vagon ruginit
o să-ți strig disperat nesfîrșirea
ca un colț de batistă fluturînd stînjenit
dintr-un ochi de fereastră – iubirea.
there's someone in my head - but it's not me 
Zi-ne cu cuvintele tale: