Azi sînt 131 de ani de cînd s-a născut Mareşalul Ion Antonescu; iar acum 2 saptămîni au fost 67 de ani de cînd l-au căsăpit comuniştii. 67 de ani în care am mers din rău – în mai rău. Şi nu văd nici o luminiţă la capătul tunelului. Şi deseori îmi fuge gîndul la cum am fi fost azi dacă pe 1 iunie 1946 lucrurile ar fi fost altele. Şi deseori mi-l doresc pe Antonescu aici, printre noi. Şi cîteodată, din ce în ce mai des în ultima vreme – mă găsesc seara uitîndu-mă la asta:
Şi mi-e ciudă…
Să-ţi fie bine acolo, Mareşale; măcar acolo!
Atît.
there's someone in my head - but it's not me 